sâmbătă, 2 februarie 2013

Tentative

Nori. Sunt nori peste tot
Dar albul de afara se asorteaza cu negrul cafelei din cana.
Ies aburi peste tot
Iar caloriferul ne incalzeste sufletele racite de la iarna de afara

Mi-e dor de zapada de acasa...


Multe planuri se pun la bataie in perioada asta.
Unele reusesc, altele nu
Depinde doar de ...
de dorinta aia arzatoare din tine.

E sesiune, la ce te asteptai?

Music is so addictive..

Am dat zilele trecute peste piesa de mai jos. Si de atunci o fredonez aproape non stop. Nu e un slagar nou, dar e fain :)


O cafea tare, dulce si fierbinte

Mi-au picat ochii in dimineata asta pe calendar. e Sambata, si e inceput de februarie. N-as fi zis. Pentru mine era o zi normala de sesiune. O perioada cand nu conteaza in ce zi a saptamanii esti sau in ce perioada a anului e. E sesiune si atat. Tot ce faci (teoretic) e sa inveti, si sa numeri zilele pana la examen...

Acum stau si ma holbez la monitorul gol. Si mai beau din cand in cand din cafeau mea tare, dulce si fierbinte. Incerc sa imi fac curaj sa ma apuc de invatat...

vineri, 18 ianuarie 2013

O cafea in mijlocul zilei.

Am unele zile in care ma apuca plimbatul de una singura. In astfel de momente, imi place sa ies efectiv din casa, ori sa ma plimb pe strada, ori sa ma las uitata printr-o cafenea cu o cana de cafea/ceai cald in fata. De multe ori, in astfel de escapade, privirea mi se opreste focusata pe "un punct fix", fie ea o strada, o intersectie, un copac sau cel mai simplu, un grup vesel de trecatori. Imi place sa studiez ceea ce ma inconjoara. Si tot in aceste situatii imi vin cele mai multe idei, pe domeniul "cum sa...".

Astazi am avut o escapada de genul. A fost una interesanta... :)


PS: piesa asta imi va aminti mereu de o conversatie purtata aseara.

vineri, 26 octombrie 2012

Live your live; It is just one.

De-a lungul timpului, mi s-a spus deseori cum ca viata e scurta, ca trebuie traita la timp, ca ar trebui sa traiesc clipa, si cel mai important- sa am grija sa am in preajma mea doar prieteni adevarati, pe care ma pot baza atat la bine, cat si la greu.

Pana acum recent ori nu prea intelegeam la ce se refera aceste fraze, sau efectiv nu imi pasa. De multe ori apelam la fraze de genu "o las pe maine, ca si maine este o zi". Asta pana recent. Mai exact, weekendul trecut, cand am avut alaturi de mine cativa prieteni, pentru a sarbatori ca am mai "colectat un trandafir in buchetul vietii".

Alaturi de ei am petrecut niste momente extrordinare. Am stat, am ras, am povestit, am facut misto de ceea ce se intampla in jurul nostru, iar in spre final am devenit foarte filosofi, dupa care am deventi ce mai mari dansatori posibili. A fost o stare de bine, de relaxare generala.

Datorita lor am realizat ca totul nu e asa cum credea ca este. Si de atunci am grija mai mult de ceea ma inconjoara. Voi lasa in preajma mea doar pe cei ce merita atentia mea, care imi sunt alaturi si in momente mai dificile, nu doar "cand o duc bine". Si totodata nu voi mai lasa pe nimeni sa imi afecteze viata, rutina zilnica. Cu atat mai mult, nu voi mai lasa in preajma mea "prietenii adevarati", care nu vor decat sa profite de mine :) In the other hand, I'm still me!




luni, 24 septembrie 2012

Toamna... se numara creditele!

Este finalul lui septembrie. Este final de luni. Acest moment mi se pare unul foarte interesant, din atatea puncte de vedere... S-a terminat vara, a inceput toamna, totul se transforma din verde in alte culori precum galben, rosu, gri, vremea se raceste, recolta se strange (din pacate, totul la un nivel mult prea mic fata de anii trecuti), a inceput scoala, indata incep si cursurile la facultate... Toata lumea e dintr-o data mai activa :)

Azi toata ziua am avut chef sa stau in pijamale, cu o carte in mana (nu am uitat obiceiul asta, contrar vremurilor actuale), si cu o cana de ceai langa mine. De tei. Cu o lingurita de zahar. Ca pe vremuri. Mereu aceasta aroma mi-a amintit de casa in care a locuit atatia ani bunicul meu drag, alaturi de care imi petreceam verile mai mult sau mai putin calde, si din care nu lipsea niciodata acest ceai. Era un fel de ritual propriu. Si de atunci de fiecare data cand beau ceai de tei, imi amintesc de vremurile trecute, si ma napadeste o nostalgie de nedescris. Mi-e un dor nebun de el!

Dar sunt constienta ca nu ma mai pot intoarce niciodata in trecut. Viata merge inainte, oricat ai incerca sa dai totul inapoi. De aceea voi merge inainte, cu toate piedicile puse, cu amintirea celor nu mai sunt printre noi in suflet, si cu familia si prietenii adevarati alaturi de mine! :)

vineri, 27 iulie 2012

Seara de vara

Seara, ploaie, nori, luna, stele, racoare
Munti, brazi, cabana, foc de tabara
Prieteni, chitara, tinerete
Pat moale, patura pufoasa, pisica alintata, carte buna, ceai fierbinte.

Suna tentant, nu?
Seara de vara, racoroasa
E perfecta pentru o plimbare linisitita
Intr-o lume atat de agitata.

Zile trec mereu, clipele nu stau nicio clipa
Dar clipele astea nu se intorc niciodata.
Traieste clipa!

[27 iulie 2012]