Azi iar m-am simțit toată ziua ca un copil. Să fie de vină că aseară, pe tren, stăteam cu o ”parteneră de călătorie” și număram stele, case, căruțe, etc? Să fie de vină atitudinea foarte familială, adultă și totodată copilăroasă de la asociație? Sau poate cojile de portocale de pe calorifer? ...pentru că e decembrie? Sau pentru că pur și simplu... vine Moș Nicolae in seara asta?
Ați fost cuminți, copii de toate vârstele?:)
2 comentarii:
nca suntem copii daca mai putem rade pana ne dau lacrimile. Inca suntem copii cand mai avem puterea sa rosim atunci cand ne stanjeneste o intamplare sau un cuvant. Sau o tacere.
Inca suntem copii daca ne putem bucura de minunea unei povesti sau a unui film de desene animate.
Inca suntem copii daca avem rabdare sa impodobim bradul cat mai frumos ne sta noua in puteri.
...inca suntem copii, daca ne bucuram cand vine mosu, oricare ar fi acesta;
...inca suntem copii, daca ne bucuram cand vedem prima ninsoare!
...inca suntem copii, cand alergam afara infofoliti sa facem ingerasi in omat si oameni de zapada!
Chit ca suntem mari, dupa cum ne arata buletinul, cu totii inca avem ascunsi in noi suflete de copii! :)
Trimiteți un comentariu